Rusia vs. Occident:Exista sanse de pace sau traim ultimele zile inainte de razboi?
Rusia vs. Occident: Exista sanse de pace sau traim ultimele zile inainte de razboi?
Putin: Kievul e intr-o fundatura, e o mare catastrofa. Ciprul este pregatit sa gazduiasca baze aeriene si navale rusesti, a anuntat presedintele cipriot.
Moneda ucraineană este în COLAPS.
Ministrul spaniol de Externe recunoaste ca UE a pierdut 21 miliarde de pe urma sanctionarii Rusiei.
Rusia vs. Occident: Exista sanse de pace sau traim ultimele zile inainte de razboi?
Ziare.com: Rusia vs. Occident: Exista sanse de pace sau traim ultimele zile inainte de razboi?
Tensiunile dintre presedintele rus Vladimir Putinsi liderii occidentali au ajuns la un punct critic saptamana aceasta, motiv pentru care cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Francois Hollande au facut o vizita de cateva ore la Moscova pentru a incerca sa ajunga la un acord de pace in ceea ce priveste Ucraina.
Declaratiile celor doua parti au fost mai degraba ingrijoratoare decat optimiste. Daca Merkel si Hollande au avertizat ca, in lipsa unui compromis, “scenariul se numeste razboi”, Rusia, prin vocea ministrului rus de Externe Seghei Lavrov, a continuat sa arunce vina pe SUA si UE pentru ce se intampla in Ucraina, fiind aratat cu degetul si scutul antiracheta al NATO din Romania, de la Deveselu.
Ceva mai tarziu a venit si pozitia “reconcilianta” a presedintelui rus Vladimir Putin, care a declarat ca nu isi doreste razboi cu nimeni, dar principala conditie este sa nu mai existe ordinea mondiala actuala.
“Razboi nu este, multumesc lui Dumnezeu! Dar exista clar o tentativa de a frana dezvoltarea noastra prin diferite mijloace, exista o incercare de a ‘conserva’ ordinea mondiala stabilita in ultimele decenii dupa prabusirea Uniunii Sovietice, in frunte cu un singur lider de necontestat, care vrea sa ramana in aceasta pozitie.
Sa ramana, presupunand ca ii este permis totul, in timp ce celorlalti, numai ceea ce el permite si numai in interesele sale. Rusia nu poate sa accepte, sub nicio forma, o astfel de ordine mondiala. Poate ca unora le si place sa traiasca in conditii de cvasiocupatie, noi insa nu vom face acest lucru. Dar nici sa facem razboi nu intentionam cu nimeni, vrem sa cooperam cu toata lumea”, a declarat liderul de la Kremlin, intr-o aluzie transparenta la SUA.
NATO insista pe inarmarea Ucrainei
In timp ce la Conferinta pentru securitate de la Munchen de sambata solutiile de pace in Ucraina au acaparat total agenda, principalul comandant militar al NATO, comandantul suprem al fortelor aliate din Europa (SACEUR), Philip Breedlove, vorbea unui grup de jurnalisti de necesitatea inarmarii Ucrainei.
“Nu cred ca ar trebui sa excludem posibilitatea optiunii militare pe langa sanctiunile economice impotriva Rusiei adoptate de UE si SUA. Nu se vorbeste despre soldati in teren. Vorbim mai precis despre arme si de capabilitati. Ucrainenii au fost foarte clari in solicitarile lor catre toate natiunile NATO si catre alte state, cerand capacitati pentru a raspunde problemelor de artilerie, problemelor de comunicare sau material electronic foarte sofisticat”, a spus Breedlove.
Inca prea devreme pentru a sti daca exista sanse de pace
Merkel si Hollande, dupa intalnirea cu Putin: Fara un compromis, scenariul se numeste razboi (Video)
Cat despre momentul in care vom sti daca putem spera la pace in Ucraina, ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier spune ca e inca prea devreme pentru a ne pronunta.
“Daca acest drum este practicabil, aceasta se va decide in urmatoarele doua sau trei zile”, a declarat Steinmeier in direct de la Conferinta pentru Securitate de la Munchen.
Pentru seful diplomatiei germane “este inca prea devreme” sa se considere un succes initiativa cancelarului Angela Merkel si a presedintelui francez Francois Hollande, calificata de liderul de la Paris drept “una dintre ultimele sanse” de a evita ca Ucraina sa intre in razboi deschis.
Merkel, Hollande, Putin si presedintele ucrainean Petro Porosenko au anuntat ca vor avea o conferinta telefonica duminica pe aceasta tema.
“Speram sa reusim sa avansam un pic”, a spus Steinmeier, adaugand ca “nu este nimic altceva decat o speranta”. El a repetat, asa cum a afirmat intr-un discurs mai devreme la Munchen, ca Europa este “la rascruce de drumuri”.
Tensiunile dintre presedintele rus Vladimir Putinsi liderii occidentali au ajuns la un punct critic saptamana aceasta, motiv pentru care cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Francois Hollande au facut o vizita de cateva ore la Moscova pentru a incerca sa ajunga la un acord de pace in ceea ce priveste Ucraina.
Declaratiile celor doua parti au fost mai degraba ingrijoratoare decat optimiste. Daca Merkel si Hollande au avertizat ca, in lipsa unui compromis, “scenariul se numeste razboi”, Rusia, prin vocea ministrului rus de Externe Seghei Lavrov, a continuat sa arunce vina pe SUA si UE pentru ce se intampla in Ucraina, fiind aratat cu degetul si scutul antiracheta al NATO din Romania, de la Deveselu.
Ceva mai tarziu a venit si pozitia “reconcilianta” a presedintelui rus Vladimir Putin, care a declarat ca nu isi doreste razboi cu nimeni, dar principala conditie este sa nu mai existe ordinea mondiala actuala.
“Razboi nu este, multumesc lui Dumnezeu! Dar exista clar o tentativa de a frana dezvoltarea noastra prin diferite mijloace, exista o incercare de a ‘conserva’ ordinea mondiala stabilita in ultimele decenii dupa prabusirea Uniunii Sovietice, in frunte cu un singur lider de necontestat, care vrea sa ramana in aceasta pozitie.
Sa ramana, presupunand ca ii este permis totul, in timp ce celorlalti, numai ceea ce el permite si numai in interesele sale. Rusia nu poate sa accepte, sub nicio forma, o astfel de ordine mondiala. Poate ca unora le si place sa traiasca in conditii de cvasiocupatie, noi insa nu vom face acest lucru. Dar nici sa facem razboi nu intentionam cu nimeni, vrem sa cooperam cu toata lumea”, a declarat liderul de la Kremlin, intr-o aluzie transparenta la SUA.
NATO insista pe inarmarea Ucrainei
In timp ce la Conferinta pentru securitate de la Munchen de sambata solutiile de pace in Ucraina au acaparat total agenda, principalul comandant militar al NATO, comandantul suprem al fortelor aliate din Europa (SACEUR), Philip Breedlove, vorbea unui grup de jurnalisti de necesitatea inarmarii Ucrainei.
“Nu cred ca ar trebui sa excludem posibilitatea optiunii militare pe langa sanctiunile economice impotriva Rusiei adoptate de UE si SUA. Nu se vorbeste despre soldati in teren. Vorbim mai precis despre arme si de capabilitati. Ucrainenii au fost foarte clari in solicitarile lor catre toate natiunile NATO si catre alte state, cerand capacitati pentru a raspunde problemelor de artilerie, problemelor de comunicare sau material electronic foarte sofisticat”, a spus Breedlove.
Inca prea devreme pentru a sti daca exista sanse de pace
Merkel si Hollande, dupa intalnirea cu Putin: Fara un compromis, scenariul se numeste razboi (Video)
Cat despre momentul in care vom sti daca putem spera la pace in Ucraina, ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier spune ca e inca prea devreme pentru a ne pronunta.
“Daca acest drum este practicabil, aceasta se va decide in urmatoarele doua sau trei zile”, a declarat Steinmeier in direct de la Conferinta pentru Securitate de la Munchen.
Pentru seful diplomatiei germane “este inca prea devreme” sa se considere un succes initiativa cancelarului Angela Merkel si a presedintelui francez Francois Hollande, calificata de liderul de la Paris drept “una dintre ultimele sanse” de a evita ca Ucraina sa intre in razboi deschis.
Merkel, Hollande, Putin si presedintele ucrainean Petro Porosenko au anuntat ca vor avea o conferinta telefonica duminica pe aceasta tema.
“Speram sa reusim sa avansam un pic”, a spus Steinmeier, adaugand ca “nu este nimic altceva decat o speranta”. El a repetat, asa cum a afirmat intr-un discurs mai devreme la Munchen, ca Europa este “la rascruce de drumuri”.
Putin: Kievul e intr-o fundatura, e o mare catastrofa
Presedintele rus, Vladimir Putin, este de parere ca regimul de la Kiev trebuie sa inceteze operatiunea militara din estul Ucrainei si sa inceteze sa mai puna presiune pe regiunile aflate sub controlul rebelilor.
Intr-un interviu acordat presei egiptene inainte de vizita de doua zile la Cairo, ce incepe luni, Putin a avertizat ca Guvernul de la Kiev se afla intr-o “fundatura plina de catastrofe”, scrie Reuters.
Interviul a fost acordat inainte de discutiile cu liderii europeni la Minsk, de miercuri, convenite in urma vizitei presedintelui francez, Francois Hollande, si cancelarului german, Angela Merkel, la Moscova. Putin nu da insa semne ca si-a relaxat pozitia fata de criza ucraineana.
“Cea mai importanta conditie pentru stabilizarea situatiei este incetarea imediata a focului si incetarea asa-zisei operatiuni anti-teroriste, in fapt punitiva, din sud-estul Ucrainei”, a afirmat Putin.
“Incercarile Kievului de a exercita presiuni economice asupra Donbasului (regiunea care cuprinde Donetk si Luhansk – n.red.) si de a disturba viata sa de zi cu zi nu fac decat sa agraveze situatia. Aceasta este o fundatura, insotita de o mare catastrofa”, a mai spus liderul de la Kremlin, pentru presa egipteana.
Putin a reluat pozitia Moscovei, ca violentele din estul Ucrainei sunt o reactie la o “lovitura de stat” sustinuta de Occident, in cursul careia protestatarii au rasturnat regimul pro-rusului Viktor Ianukovici, anul trecut.
“Ultranationalistii care au confiscat puterea folosind forta militara au pus tara pe marginea haosului si au dat startul razboiului fratricid”, a explicat acesta.
In estul Ucrainei se desfasoara, incepand din aprilie anul trecut, un conflict separatist, pe care Occidentul si Kievul sustin ca Moscova il alimenteaza, cu bani, echipamente militare si luptatori. Moscova neaga orice implicare si sustine ca regimul de la Kiev trebuie sa inceteze sa mai atace regiunile locuite majoritar de etnici rusi si auto-proclamate “Republici Populare”.
Presedintele rus, Vladimir Putin, este de parere ca regimul de la Kiev trebuie sa inceteze operatiunea militara din estul Ucrainei si sa inceteze sa mai puna presiune pe regiunile aflate sub controlul rebelilor.
Intr-un interviu acordat presei egiptene inainte de vizita de doua zile la Cairo, ce incepe luni, Putin a avertizat ca Guvernul de la Kiev se afla intr-o “fundatura plina de catastrofe”, scrie Reuters.
Interviul a fost acordat inainte de discutiile cu liderii europeni la Minsk, de miercuri, convenite in urma vizitei presedintelui francez, Francois Hollande, si cancelarului german, Angela Merkel, la Moscova. Putin nu da insa semne ca si-a relaxat pozitia fata de criza ucraineana.
“Cea mai importanta conditie pentru stabilizarea situatiei este incetarea imediata a focului si incetarea asa-zisei operatiuni anti-teroriste, in fapt punitiva, din sud-estul Ucrainei”, a afirmat Putin.
“Incercarile Kievului de a exercita presiuni economice asupra Donbasului (regiunea care cuprinde Donetk si Luhansk – n.red.) si de a disturba viata sa de zi cu zi nu fac decat sa agraveze situatia. Aceasta este o fundatura, insotita de o mare catastrofa”, a mai spus liderul de la Kremlin, pentru presa egipteana.
Putin a reluat pozitia Moscovei, ca violentele din estul Ucrainei sunt o reactie la o “lovitura de stat” sustinuta de Occident, in cursul careia protestatarii au rasturnat regimul pro-rusului Viktor Ianukovici, anul trecut.
“Ultranationalistii care au confiscat puterea folosind forta militara au pus tara pe marginea haosului si au dat startul razboiului fratricid”, a explicat acesta.
In estul Ucrainei se desfasoara, incepand din aprilie anul trecut, un conflict separatist, pe care Occidentul si Kievul sustin ca Moscova il alimenteaza, cu bani, echipamente militare si luptatori. Moscova neaga orice implicare si sustine ca regimul de la Kiev trebuie sa inceteze sa mai atace regiunile locuite majoritar de etnici rusi si auto-proclamate “Republici Populare”.
Oferta de nerefuzat pentru Rusia: Ar putea avea baza militara intr-o tara UE
Ciprul este pregatit sa gazduiasca baze aeriene si navale rusesti, a anuntat presedintele cipriot Nicos Anastasiades, acordul oficial pentru cooperarea militara dintre cele doua natiuni urmand sa fie semnat pe 25 februarie 2015.
“Exista o intelegere veche (de aparare, n.red.), care ar trebui sa fie reinnoita in forma ei. In acelasi timp, cateva servicii suplimentare vor fi furnizate in acelasi fel in care procedam cu alte tari, precum, de exemplu, cu Franta si Germania. Ciprul si Rusia au avut in mod traditional relatii bune, iar acest lucru nu e pasibil de schimbare”, a spus Anastasiades, potrivit site-ului Lenta.ru, citat de Business Insider.
Anuntul Ciprului a intervenit dupa ce Rusia si-a exprimat interesul, la sfarsitul lui ianuarie, privind detinerea unei baze militare in Cipru, dupa cum au relatat Global Post si Greek Reporter.
Ciprul se afla printre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene care au impus sanctiuni asupra Rusiei in ultimul an ca raspuns la actiunile dinUcraina.
Si exact in felul in care Grecia a cauzat recent agitatie prin complicarea procesului de extindere a sanctiunilor asupra Rusiei, Ciprul a exprimat de asemenea semnale de opozitie fata de sanctiunile suplimentare impuse tarii conduse de Vladimir Putin, adaugand ca multe tari din UE impartasesc aceasta opinie.
“Vrem sa evitam o deteriorare ulterioara a relatiilor dintre Rusia si Uniunea Europeana”, ar fi spus, potrivit relatarilor, presedintele cipriot.
Cooperarea militara dintre Cipru si Rusia se prezinta, asadar, sub forma unui alt semnal de alerta pentru Uniunea Europeana, comenteaza Business Insider.
Fortele aeriene ale Rusiei vor folosi, potrivit estimarilor, baza aeriana “Andreas Papandreou”, alaturi de aeroportul international din Paphos, in sud-vestul insulei, la aproximativ 50 de kilometri de baza Fortelor Aeriene Regale Britanice “Akrotiri”. In plus, marina rusa va putea folosi in permanenta baza din Limassol, mai scrie Lenta.ru.
Merkel si Hollande, dupa intalnirea cu Putin: Fara un compromis, scenariul se numeste razboi (Video)
“Portul Limassol se invecineaza cu baza aeriana britanica din Akrotiri, care serveste operatiunilor NATO si este de asemenea un centru important in sistemul electronic de supraveghere militara al aliantei”, potrivit publicatiei Global Post.
Potrivit Euractiv, implicarea financiara intensa a Rusiei intr-un stat UE a ridicat in mod firesc ingrijorare in randul aliatilor din vest ai tarii insulare in ultimii cativa ani.
Pe de alta parte, Rusia si noul guvern al Greciei au luat initiativa de a-si explora relatiile militare si economice. De fapt, noul prim-ministru grec Alexis Tsipras a declarat la inceputul lunii februarie: “Grecia si Ciprul pot deveni un pod de pace si cooperare intre UE si Rusia.”
Ciprul este pregatit sa gazduiasca baze aeriene si navale rusesti, a anuntat presedintele cipriot Nicos Anastasiades, acordul oficial pentru cooperarea militara dintre cele doua natiuni urmand sa fie semnat pe 25 februarie 2015.
“Exista o intelegere veche (de aparare, n.red.), care ar trebui sa fie reinnoita in forma ei. In acelasi timp, cateva servicii suplimentare vor fi furnizate in acelasi fel in care procedam cu alte tari, precum, de exemplu, cu Franta si Germania. Ciprul si Rusia au avut in mod traditional relatii bune, iar acest lucru nu e pasibil de schimbare”, a spus Anastasiades, potrivit site-ului Lenta.ru, citat de Business Insider.
Anuntul Ciprului a intervenit dupa ce Rusia si-a exprimat interesul, la sfarsitul lui ianuarie, privind detinerea unei baze militare in Cipru, dupa cum au relatat Global Post si Greek Reporter.
Ciprul se afla printre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene care au impus sanctiuni asupra Rusiei in ultimul an ca raspuns la actiunile dinUcraina.
Si exact in felul in care Grecia a cauzat recent agitatie prin complicarea procesului de extindere a sanctiunilor asupra Rusiei, Ciprul a exprimat de asemenea semnale de opozitie fata de sanctiunile suplimentare impuse tarii conduse de Vladimir Putin, adaugand ca multe tari din UE impartasesc aceasta opinie.
“Vrem sa evitam o deteriorare ulterioara a relatiilor dintre Rusia si Uniunea Europeana”, ar fi spus, potrivit relatarilor, presedintele cipriot.
Cooperarea militara dintre Cipru si Rusia se prezinta, asadar, sub forma unui alt semnal de alerta pentru Uniunea Europeana, comenteaza Business Insider.
Fortele aeriene ale Rusiei vor folosi, potrivit estimarilor, baza aeriana “Andreas Papandreou”, alaturi de aeroportul international din Paphos, in sud-vestul insulei, la aproximativ 50 de kilometri de baza Fortelor Aeriene Regale Britanice “Akrotiri”. In plus, marina rusa va putea folosi in permanenta baza din Limassol, mai scrie Lenta.ru.
Merkel si Hollande, dupa intalnirea cu Putin: Fara un compromis, scenariul se numeste razboi (Video)
“Portul Limassol se invecineaza cu baza aeriana britanica din Akrotiri, care serveste operatiunilor NATO si este de asemenea un centru important in sistemul electronic de supraveghere militara al aliantei”, potrivit publicatiei Global Post.
Potrivit Euractiv, implicarea financiara intensa a Rusiei intr-un stat UE a ridicat in mod firesc ingrijorare in randul aliatilor din vest ai tarii insulare in ultimii cativa ani.
Pe de alta parte, Rusia si noul guvern al Greciei au luat initiativa de a-si explora relatiile militare si economice. De fapt, noul prim-ministru grec Alexis Tsipras a declarat la inceputul lunii februarie: “Grecia si Ciprul pot deveni un pod de pace si cooperare intre UE si Rusia.”
Antena3.ro : Moneda ucraineană este în COLAPS. Banca Naţională de la Kiev a anunţat că nu mai poate interveni pentru stabilizarea cursului valutar
Hryvnia ucraineană s-a devalorizat cu 34% faţă de dolarul american după ce şeful bâncii naţionale a semnalat că autorităţile financiar-bancare de la Kiev nu îşi mai permit să sprijine stabilitatea cursului valutar prin intervenţii oficiale şi va acorda o fluctuaţie mai mare.
Guvernatorul Bâncii Centrale, Valery Gontareva, a spus astăzi reporterilor că lumea ar trebui să se obişnuiască cu o “volatilitate a pieţei bancare”.
Cu o rezervă valutară cotată la doar 7,5 miliarde de dolari americani, banca naţională a Ucrainei “schimbă abordarea faţă de politica monetară prin consolidarea rigidităţii”, se arată într-un comunicat oficial.
După anunţul autorităţilor de la Kiev, Hryvnia ucraineană a atins pragul de 24,5 pentru un dolar american şi 28,1 pentru un euro.
Hryvnia ucraineană s-a devalorizat cu 34% faţă de dolarul american după ce şeful bâncii naţionale a semnalat că autorităţile financiar-bancare de la Kiev nu îşi mai permit să sprijine stabilitatea cursului valutar prin intervenţii oficiale şi va acorda o fluctuaţie mai mare.
Guvernatorul Bâncii Centrale, Valery Gontareva, a spus astăzi reporterilor că lumea ar trebui să se obişnuiască cu o “volatilitate a pieţei bancare”.
Cu o rezervă valutară cotată la doar 7,5 miliarde de dolari americani, banca naţională a Ucrainei “schimbă abordarea faţă de politica monetară prin consolidarea rigidităţii”, se arată într-un comunicat oficial.
După anunţul autorităţilor de la Kiev, Hryvnia ucraineană a atins pragul de 24,5 pentru un dolar american şi 28,1 pentru un euro.
Ziare.com: UE a pregatit noi sanctiuni pentru Rusia. Kremlinul, replica acida: Nimeni nu-i da ultimatumuri lui Putin
Ministrii de Externe din UE au aprobat luni ca inca 19 persoane apropiate Rusiei sa intre pe lista neagra a sanctiunilor.
Cu toate acestea, noua masura nu va fi implementata pe loc, ci se asteapta sa se vada concluziile de la negocierile de pace de la Minsk, ce vor avea loc miercuri, 11 februarie, intre liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei si Frantei.
“Sanctiunile de astazi sunt asumate, insa implementarea lor va depinde de situatia din teren. Vom vedea cum stau lucrurile dupa negocierile de la Minsk si apoi vom face o evaluare”, a declarat ministrul de Externe francez, Laurent Fabius, citat de The Telegraph.
De cealalta parte, Rusia a reactionat dur. Purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dimitri Peskov, a declarat ca nimeni nu ar trebui sa indrazneasca sa ii dea ultimatumuri lui Vladimir Putin.
“Deja am spus tot ce se putea spune despre tonul acestor negocieri. Nimeni nu a vorbit vreodata si nici nu ii poate vorbi presedintelui Vladimir Putin in termeni de ultimatum, oricat si-ar dori unii”, a spus Peskov.
Reactia Moscovei a venit si pe fondul informatiilor potrivit carora Germania i-ar fi dat lui Putin timp pana miercuri sa accepte planul de pace pentru Ucraina.
Efectul de bumerang al sanctiunilor
O pozitie surprinzatoare a luat insa ministrul spaniol de Externe care a vorbit in premiera despre cati bani pierde UE din cauza sanctiunilor aplicate Rusiei.
Nota de plata prezentata de Jose Manuel Garcia-Margallo este nici mai mult nici mai putin de 21 de miliarde de euro.
“Sanctiunile au avut un cost imens pentru noi toti, Uniunea Europeana a pierdut pana acum 21 de miliarde de euro. Spania a fost lovita serios in ce priveste agricultura si turismul”, a spus ministrul spaniol.
Tensiunile dintre presedintele rus Vladimir Putin si liderii occidentali au ajuns la un punct critic saptamana trecuta, motiv pentru care cancelarul german Angela Merkel si presedintele francezFrancois Hollande au facut o vizita de cateva ore la Moscova pentru a incerca sa ajunga la un acord de pace in ceea ce priveste Ucraina.
Declaratiile celor doua parti au fost mai degraba ingrijoratoare decat optimiste. Daca Merkel si Hollande au avertizat ca, in lipsa unui compromis, “scenariul se numeste razboi”, Rusia, prin vocea ministrului rus de Externe Serghei Lavrov, a continuat sa arunce vina pe SUA si UE pentru ce se intampla in Ucraina, fiind aratat cu degetul si scutul antiracheta al NATO din Romania, de la Deveselu.
Discutiile vor continua insa miercuri la Minsk unde liderii din Rusia, Ucraina, Germania si Franta vor incerca sa ajunga la un consens in ce priveste planul de pace pentru Ucraina.
Ministrii de Externe din UE au aprobat luni ca inca 19 persoane apropiate Rusiei sa intre pe lista neagra a sanctiunilor.
Cu toate acestea, noua masura nu va fi implementata pe loc, ci se asteapta sa se vada concluziile de la negocierile de pace de la Minsk, ce vor avea loc miercuri, 11 februarie, intre liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei si Frantei.
“Sanctiunile de astazi sunt asumate, insa implementarea lor va depinde de situatia din teren. Vom vedea cum stau lucrurile dupa negocierile de la Minsk si apoi vom face o evaluare”, a declarat ministrul de Externe francez, Laurent Fabius, citat de The Telegraph.
De cealalta parte, Rusia a reactionat dur. Purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dimitri Peskov, a declarat ca nimeni nu ar trebui sa indrazneasca sa ii dea ultimatumuri lui Vladimir Putin.
“Deja am spus tot ce se putea spune despre tonul acestor negocieri. Nimeni nu a vorbit vreodata si nici nu ii poate vorbi presedintelui Vladimir Putin in termeni de ultimatum, oricat si-ar dori unii”, a spus Peskov.
Reactia Moscovei a venit si pe fondul informatiilor potrivit carora Germania i-ar fi dat lui Putin timp pana miercuri sa accepte planul de pace pentru Ucraina.
Efectul de bumerang al sanctiunilor
O pozitie surprinzatoare a luat insa ministrul spaniol de Externe care a vorbit in premiera despre cati bani pierde UE din cauza sanctiunilor aplicate Rusiei.
Nota de plata prezentata de Jose Manuel Garcia-Margallo este nici mai mult nici mai putin de 21 de miliarde de euro.
“Sanctiunile au avut un cost imens pentru noi toti, Uniunea Europeana a pierdut pana acum 21 de miliarde de euro. Spania a fost lovita serios in ce priveste agricultura si turismul”, a spus ministrul spaniol.
Tensiunile dintre presedintele rus Vladimir Putin si liderii occidentali au ajuns la un punct critic saptamana trecuta, motiv pentru care cancelarul german Angela Merkel si presedintele francezFrancois Hollande au facut o vizita de cateva ore la Moscova pentru a incerca sa ajunga la un acord de pace in ceea ce priveste Ucraina.
Declaratiile celor doua parti au fost mai degraba ingrijoratoare decat optimiste. Daca Merkel si Hollande au avertizat ca, in lipsa unui compromis, “scenariul se numeste razboi”, Rusia, prin vocea ministrului rus de Externe Serghei Lavrov, a continuat sa arunce vina pe SUA si UE pentru ce se intampla in Ucraina, fiind aratat cu degetul si scutul antiracheta al NATO din Romania, de la Deveselu.
Discutiile vor continua insa miercuri la Minsk unde liderii din Rusia, Ucraina, Germania si Franta vor incerca sa ajunga la un consens in ce priveste planul de pace pentru Ucraina.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu